Un student merse la profesorul sau cu o problema:
– Ma simt o nulitate, nu am puterea de a reactiona. Toti spun ca nu-s bun de nimic, ca-s un idiot. Cum as putea sa ma imbunatatesc? Ce pot face sa ma stimeze mai mult?
Profesorul il privi si spuse:
– Imi pare rau dar acum nu te pot ajuta. Lasa-ma intai sa-mi rezolv o problema. Dupa o pauza ii spuse:
– Daca ma ajuti sa-mi rezolv problema, dupa aceea poate te ajut si pe tine…
– Sigur, raspunse studentul.
Profesorul isi scoase un inel si-i spuse:
– Du-te la Obor cu acest inel si vinde-l! Dar sa nu accepti mai putin de 3 milioane!
Tanarul lua inelul si pleca
Ajuns in Obor, incerca sa gaseasca cumparatori, dar nimeni nu-i oferea mai mult de 1 milion.
Cand el le spunea pretul pe care-l cerea, toti se puneau pe ras, un singur batranel ii explica ca acel inel nu valoreaza mai mult de 1 milion.
Se intoarse la profesor si-i spuse:
– Profesore, imi pare rau, dar este imposibil sa obtin pretul pe care l-ati cerut.
– Este important ce-mi spui, tinere, raspunse proful zambind. Trebuie intai sa aflam valoarea lui exacta, asa ca mai bine mergi la un bijutier, vezi cat ofera dar nu-l vinde, adu-l inapoi.
Tanarul merse la bijutier si-l intreba cat ii ofera pe acel inel. Bijutierul ii spuse: Pot sa-ti ofer cel mult 10 milioane, in acest moment, dar daca nu se grabeste profesorul tau sa-l vanda, as putea sa-i dau si mai mult.
Tanarul se intoarse la profesor nerabdator sa-i spuna cat i-a oferit bijutierul.
– Ia loc, ii spuse proful. Vezi, tu esti ca acest inel,unic si pretios, dar poti fi evaluat doar de un expert. Credeai ca oricine ii poate sti adevarata valoare?
Spunand acestea , isi puse din nou inelul pe deget.
Noi toti suntem precum o bijuterie. Pretiosi si unici, mergem prin viata pretinzand ca persoane necunoscatoare sa ne aprecieze.
Insa adevarata noastra valoare nu o poate cunoaste decat bunul Dumnezeu.
Gandeste-te la adevarata ta valoare
– Ma simt o nulitate, nu am puterea de a reactiona. Toti spun ca nu-s bun de nimic, ca-s un idiot. Cum as putea sa ma imbunatatesc? Ce pot face sa ma stimeze mai mult?
– Imi pare rau dar acum nu te pot ajuta. Lasa-ma intai sa-mi rezolv o problema. Dupa o pauza ii spuse:
– Daca ma ajuti sa-mi rezolv problema, dupa aceea poate te ajut si pe tine…
– Sigur, raspunse studentul.
Profesorul isi scoase un inel si-i spuse:
– Du-te la Obor cu acest inel si vinde-l! Dar sa nu accepti mai putin de 3 milioane!
Tanarul lua inelul si pleca
Ajuns in Obor, incerca sa gaseasca cumparatori, dar nimeni nu-i oferea mai mult de 1 milion.
Cand el le spunea pretul pe care-l cerea, toti se puneau pe ras, un singur batranel ii explica ca acel inel nu valoreaza mai mult de 1 milion.
Se intoarse la profesor si-i spuse:
– Profesore, imi pare rau, dar este imposibil sa obtin pretul pe care l-ati cerut.
– Este important ce-mi spui, tinere, raspunse proful zambind. Trebuie intai sa aflam valoarea lui exacta, asa ca mai bine mergi la un bijutier, vezi cat ofera dar nu-l vinde, adu-l inapoi.
Tanarul merse la bijutier si-l intreba cat ii ofera pe acel inel. Bijutierul ii spuse: Pot sa-ti ofer cel mult 10 milioane, in acest moment, dar daca nu se grabeste profesorul tau sa-l vanda, as putea sa-i dau si mai mult.
– Ia loc, ii spuse proful. Vezi, tu esti ca acest inel,unic si pretios, dar poti fi evaluat doar de un expert. Credeai ca oricine ii poate sti adevarata valoare?
Spunand acestea , isi puse din nou inelul pe deget.
Noi toti suntem precum o bijuterie. Pretiosi si unici, mergem prin viata pretinzand ca persoane necunoscatoare sa ne aprecieze.
Insa adevarata noastra valoare nu o poate cunoaste decat bunul Dumnezeu.
Gandeste-te la adevarata ta valoare